Berkeley Hill (1834 - 1892) - chirurg englez

Doctorul Hill, profesor la Londra , vrând sa se răzbune pe Academia Regala din Londra pentru faptul ca-i negase onoarea de a-l primi printer membrii săi  trimise, sub numele fictive al unui medic de provincie, o ampla relatare asupra unui picior îndreptat cu ajutorul păcurii  Cele descrise păreau verosimile cu atât mai mult cu cât în perioada aceea un mare academician proslăvea binefacerile miraculoase ale păcurii.

De aceea într una din ședințele Academiei cazul descris de “doctoral de provincie” a fost expus cu cea mai mare seriozitate. A doua zi, doctoral Hill trimisese o alta scrisoare Academiei conceputa astfel: “ In ultima mea relatare , în legătura cu piciorul îndreptat cu ajutorul păcurii am uitat un mic amănunt  piciorul îndreptat era de lemn … “

Râsetele în întreaga Londra nu au mai contenit pe seama academicienilor.

....

Stanley Hewet – medic englez din secolul XIX

Stanley Hewet, medicul curții regale a Angliei, a fost chemat de urgent într o noapte la căpătâiul unui negustor bogat carea acuza dureri atroce de stomac, in realitate neavând decât o indigestie datorita unei mese mult prea copioase.

-V-ați pregătit testamentul? Întreba pe un ton foarte grav medicul.

-Nu.

-Ei bine, atunci chemați imediat notarul și pe copii dumneavoastră. Unde sunt?

-La Manchester.

-Trimiteți imediat o telegrama.

Un servitor se grăbește sa trimită o telegram și sa cheme de urgent notarul. Bolnavul tremurând ca varga întrebă doctorul :

-Domnule doctor , nu mai e într-adevăr nici o speranță? Îmi trăiesc ultimile ore?...

-Nici gând! E o simpla indigestie!

-Atunci ce înseamna toată agitația asta? De ce ați trimis după notar? De ce telegrama fiilor mei?...

-E simplu de tot ! N-am vrut sa fiu singurul imbecil trezit în miezul nopții pentru simplul fapt ca dumneata ai mâncat cât zece și ai făcut o simpla indigestie!

Sursa: „ ....de la o anecdotă la alta” ed. IC 1980

Victor Hugo (1802 - 1885) – Poet si romancier francez

„În 1818, tânărul Victor frecventa, împreuna cu fratele lui, Eugene cursurile de matematica și fizica la colegiul Louis-le-Grand; dar asupra lui literatura exercita o mare fascinație  Victor Hugo a scris foarte de timpuriu versuri, chiar de când se afla în colegiu. Decotte, cenzorul colegiului, ii interzise, dar Victor nu-i dădea ascultare. Într-o zi chemat în biroul lui Decotte, acesta îl dojeni aspru ca nu fusese ascultat.

-Știi prea bine, spuse Decotte, ca ți-am interzis sa îmi mai pierzi vremea scriind versuri!

-Tot atât de bine pe cât știu ca nici eu nu v-am îngăduit sa-mi scotociți în sertar, stimate domn, răspunse înfipt, băiatul. Deci suntem chit.

...

               Conștient de talentul lui, Victor Hugo, încă elev la liceu, se prezenta cu un volum la un editor, cerându i sa-i publice versurile. Editorul, având experiența ca versurile se vindeau mai greu decât proza, se scuza fata de băiat  invocând faptul ca momentul nu era propice pentru asemenea publicații etc., etc. Cu mare demnitate, băiatul ii răspunse:

          -Dumneata te vei cai pentru acest refuz. Ți-ai fi asigurat proprietatea literara asupra tuturor operelor pe care am de gând sa le scriu. Tine minte ca dumneata ai dat cu piciorul norocului!

Editorul zâmbi ironic.

Băiatu pleca cu manuscrisul la subsuoară. Nu trecu mult timp pana când sa se adeverească spusele celui ce avea sa devina unul din cei mai mari scriitori ai Franței.

...

Renumitul scriitor francez Victor Hugo călătorea spre Prusia. La granița e întrebat cu ce se ocupa.

          -Scriu, răspunse laconic Hugo.

Grănicerul ii spuse:

          -Bine, bine scriem cu toții. Eu v-am întrebat cum va câștigați mijloacele de existenta.

          -Cu pana, răspunse flegmatic scriitorul.

          -Sa scriem deci: „ Victor Hugo, negustor de pene” , murmura cel care îl interogase.

...

               Victor Hugo nerăbdător sa aibă vesti despre succesul sau insuccesul romanului „Mizerabilii” , proaspăt pus în vânzare, ii trimise o foaie mare alba de hârtie editorului cu un singur semn și iscălitura  Semnul era „?” . Editorul ca sa nu iasă din gluma scriitorului, rând sa-i exprime succesul fantastic al cărții, ii răspunse cu un alt semn „!” în același stil. Si Hugo a fost în culmea fericirii când a primit răspunsul. ”

Sursa: „ ....de la o anecdotă la alta” ed. IC 1980

Crazy pigs - Funny

Nu mai vreau sa merg cu nasul!

Posibilitățile de călătorie ale romanilor deși s-au diversificat de la tradiționalele calatorii cu trenul la transportul  cu autocarul sau microbuzele pana la călătoria cu mașina personala, romanii continuă sa plătească un preț pentru ceea ce nu folosesc sau folosesc foarte rar. Vorbim in particular despre transportul terestru si in mod special despre călătoriile cu trenul. Deși o mare parte din romani nu folosesc acele trenuri personale, actualele` inter regio`  sau alte categorii de trenuri, ei continua sa plătească `biletele` celor care merg cu nasul. Interesant nu folosești dar plătești. Metodele de călătorie cu nasul precum si achiziția diferitelor echipamente de către CFR la suprapreț  (vezi cazul Necolaiciuc ) precum si firmele căpușă  (vezi cazul SIDEX  Galați)  duc la datorii enorme care practic sunt  șterse de guvernele postdecembriste;guverne care nu au curajul sau interesul dea a lua masuri drastice pentru a rezolva aceasta problema. Fie ca datoriile respective sunt convertite in acțiuni fie ca se face o recapitalizare, de fapt  se folosesc diferite tertipuri care pana la urma au același rezultat: plata datoriilor rezultate de către contribuabilii romani. Asta duce la taxe sufocante pe forța de munca  care sunt plătite atât de angajatori cat si de angajați totul acoperi plata biletele celor care merg cu nasul, profitul firmelor căpușă si achiziția de echipamente si servicii la suprapreț.

 

 

http://stiri.rol.ro/trei-directori-ai-cfr-calatori-judecati-pentru-un-prejudiciu-de-aproape-3-mil-lei-645157.html

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-ArcelorMittal-privatizare-Lakshmi_Mittal-Sidex-jaf-osel_0_596940794.html

Detaliul pe care nu il observa oricine

 Spicuite:

                 Studierea omenirii depaseste fortele omului. Numai nebunii o incearca.

                 (Jerome K. Jerome)

` Cu mulţi ani în urmă, „un grup de cercetători“ interesaţi de psihologia văzului au făcut următorul experiment: au proiectat dinaintea unei comunităţi tribale, lipsită de orice contact cu civilizaţia modernă, un film poliţist. La sfîrşitul proiecţiei, privitorii au fost întrebaţi ce-au văzut. Au dat toţi acelaşi răspuns: două găini pe o pajişte. Stupefiaţi, experimentatorii au derulat filmul şi au constatat că, într-adevăr, într-o secvenţă de cîteva secunde, pe ecran apăreau două găini. Din întreaga poveste, privitorii nu reţinuseră decît singura imagine care avea oarecare legătură cu experienţa lor de viaţă şi de civilizaţie. Restul fusese fie obscur, fie neinteresant. `

      Sinceritatea absoluta e ceva tot atat de neconfortabil ca si minciuna perpetua. 

     (Tudor Octavian)

  ` Munca era pentru tractoare si in antichitate : 

  Un nobil din Sybaris se plângea că îl doare spinarea fiindcă
  a văzut nişte sclavi cărând saci grei plini cu grâu, la care
  un amic care îl asculta i-a spus: „taci, că doar auzindu-te
  mi s-a rupt o coastă!”

Razboiul politic si victimele acestuia

Toată arta diplomaţiei constă în a tăia o prăjitură în aşa fel, încât fiecăruia să i se pară că a primit bucata cea mai mare. de Maurice Couve de Murville

Gestul facut de Ponta de a rupe scrisoarea cred ca a fost cam neinspirat, tipic politicienilor tineri care se lasa condusi de sentiemente mai mult decat de ratiune.Practic prin nesabuinta lui a declarat razboi, un razboi din care noi cetatenii de rand avem de suferit.Razboiul acesta inseamna instabilitate politica si asta se plateste!! Raspunsul lui Basescu a fost promt, a legiferat o lege care il ajuta sa se apere de posibilele planuri ale USL+ului de al demite.
In definitiv ce a cerut Basescu? Nu a cerut jumatete din imparatie, nici sa fie mostenior de avutii, el a cerut ceva ce noi Romanii am cerut.Parlament unicameral cu 300 de parlamentari si a mai adaugat el mandatul de 4 ani al presedintelui.De ce nu au acceptat liderii USL-isti?Este greu de imaginat de ce?Poate doar din nesabuinta.Raspunsul invocat de ei ca nu negociaza,arata ca nu sunt capabili sa poarte un dialog util pentru indeplinirea vointei poporului Roman.Simpla acceptare a acestui `troc` ar fi rezolvat mai multe. In primul rand ar fi aratat ca exista totusi vointa politica in a indeplini ceea ce au cerut Romanii la referendum; i-ar fi scapat pe USL-isti de Basescu si ar fi avut sanse astfel sa castige si pesedentia odata cu alegerile parlamentare din toamna.Sa fie orgoliul atat de mare incat sa refuzi sa negociezi absolut orice doar pentru faptul ca iti este antipatica o persoana...din motivele stiute numai de ei?

Politicienii sunt toti la fel.Ei promit sa construiasca un pod si acolo unde nu este nici o apa.
N.S.Hrusciov

Resursele naturale si ...cu ce se aleg Romanii

          Nu stiu cati dintre noi romanii inca mai cred ca resursele din tara noastra trebuie exploatate in exclusivitate de statul Roman. Aceasta opinie este sustinuta de sloganul `Nu ne vindem tara` (completez)… o furam noi !! Din pacate statul roman s-a dovedit nu numai un administarator deficitar dar si un negociator foarte slab. Sa lasi resursele neexploatate, nici asa nu e bine; dar nici sa le vinzi in urma unei evaluari facute de o firma de apartament, iar contractul sa fie secret. Scuza legata de protejarea informatiilor legate de resursele naturale ce invoca o lege a secretizarii din anii `50 e la fel de diluata ca si sloganul comunist ` Nu ne vindem tara`. Cunoastem cu totii contracte secretizate in `interesul` tarii care au rasuflat pana la urma. Contractul cu firma  Bechtel este un exemplu, in care una dintre clauze specifica faptul ca firma trebuie  platita chiar daca  sta si nu face nimic.

       Intru-n articol legat de insula Ada Kaleh care a fost acoperita de ape in urma construirii barajului de la Portile de Fier I, Liliana Nicolae (realizatoarea reportajului), vorbind cu unul din fostii directori ai hidrocentralei; acesta declara ca sacrificiile facute sunt mici fata de  beneficiile `incomensurabile` ale barajului. Sacrificiile sunt evidente si beneficiile destul de mari; dar nu poti sa te intrebi cine intradevar se bucura de aceste beneficii. Raspunsul : Contracte secrete. De ce secrete??? Poate pentru ca sunt prea revoltatoare contditiile contracuale, prea multe clauze din contract in defavoarea cetatenior de rand.

         Exploatarea transparenta a resurselor naturale in beneficiul tuturor romanilor, fie ca este facuta de statul  Roman fie ca este facuta de investitori privati, transparenta si grija pentru interesul cetateanului de rand ar fi un lucru de dorit pentru publicul larg platitor constiincios de taxe….la vedere nu pe ascuns.

 

Asculta un reportaj -  despre insula Ada Kaleh :

http://www.hotnews.ro/stiri-10453065-.htm?nomobile